Terapie pentru suflet
Despre vara fără vacanță și prietenia care face drumul mai ușor.
Dizabilitatea nu are vacanță de vară...
Am continuat terapiile zi de zi, indiferent de câte grade arăta termometrul: kinetoterapie, logopedie, hipoterapie și așa mai departe.
Dar astăzi vreau să vă vorbesc despre o altfel de terapie. O numesc terapie pentru suflet – atât pentru copii, cât și pentru mame. Este terapia timpului petrecut împreună, în aer liber, alături de oameni dragi.
Anette și Teodora sunt fetițele care ne-au unit destinele. Povestea lor a dat naștere unei prietenii frumoase între mine și Cătălina, mama Teodorei. Și cât de bine este să nu fii singur pe această cărare a vieții...
„Când întâlnești pe cineva care îți înțelege pașii, drumul devine mai ușor.”
Da, o numesc cărare, pentru că așa se simte uneori: un drum îngust, pe care merg puțini călători. Dar când întâlnești pe cineva care îți înțelege pașii, oboseala, lacrimile și bucuriile, drumul devine mai ușor, iar sufletul mai liniștit.
În seara aceasta am făcut terapie prin râsete, conversații, joacă, plimbări cu bicicleta și îmbrățișări. Uneori, exact de asta avem cea mai mare nevoie.


